Sa va povestesc ceva nice, o amintire care mi vine des si mi e dragă tare.
Pe când eram adolescentă, tatal meu m a instruit si învățat sa l tund. Si el știa, nu știu de unde, dar m a învățat pe la 14 ani și cu timpul am început s o tund si pe mama si bineînțeles si vecinii. Am tuns ani mulți o grămadă de oameni de pe strada mea, gratis si cu bunăvoință. Asa am ajuns sa l tund pe Lilică, un băiețel din vecini blond, pistruiat, cu par aspru care creștea infoiat, in sus. Maica sa il aducea de câteva ori pe an la tuns la mine.
Lilică era mortal, serios, caraghios, obedient intr un mod interesant. Se lăsa tuns cam bombanind, cam foit, cam fără chef pentru ca l manca parul tocat de pieptăn si de foarfecă.
Il tundeam afara in curte, punand pe el un cearceaf sacrificat pentru “frizeria” ambulanta pe care o reprezentam.
L am tuns pe Lilică de la 4 ani pana pe la 7 ani, cam cat m a tinut pe mine talentul frizeriei.
Amintirea la care ma refer este asa: îmi amintesc ca era vara si cald si Lilică a venit la noi sa mi zică rușinat “m a trimis mama sa ma tundeti”, vădit timid ca l trimisese maica sa singur. Eu, aveam ceva de făcut si i am zis ca l tund “mai încolo “. El a plecat, a revenit in 20 min, eu iar l am amânat si dupa vreo 3 amânări, l am tuns. Puștiul era clar nervos de la atâta așteptare, dar s a controlat, era nervos mocnit mai degrabă, dar se controla respectuos.
Imediat ce l am terminat, s a ridicat de pe scaun si a plecat fără sa se mai întoarcă cu fața la mine, iar eu privindu i spatele strig dupa el si i zic:
– Lilică, nu zici nimic? asteptandu ma la un multumesc, de parca el ar fi stiut valoarea voluntariatului meu.
La care el, s a oprit, s a întors cu fata puțin către mine dar mi a evitat privirea si zice :
-Ehec, la alte frizerii…te dă si cu parfum, după!!
si a plecat serios intr un mod filozofic splendid, mulțumit ca mi a închis gura si m a pus la punct :)))))
Azi Lilică cred ca are 40 si ceva de ani. Nu l am mai vazut de vreo 30 de ani si nici nu stiu daca l as mai recunoaște.
Dar, mi a fost atât de drag, nu numai de la replica lui ci cu totul.
De cate ori vreau sa mi exprim o fiță sau o nemultumire in vânt o fac cu replica lui Lilică “ehei, la alte frizerii, te dă si cu parfum”