Pragul ușii este o scândură sau o bucată de lemn dar, în termeni de civilizație pragul este un hotar care desparte afară de înăuntru, sau granița dintre teritoriul casei mele și exterior. Civilizația se bazează pe investiția unor obiecte cu autoritate, cu simbol, cu putere, etc Toți știm ce e pragul și în sens simplu, ca bucata de lemn dar și ca hotar, mai ales dacă am citit Eliade. Când investim lemnul pragului ca hotar, o facem ca o convenție pe care o respectam toți, tocmai ca sa ne putem înțelege între noi.Ideea pe care vreau sa o prind aici, este investirea, atribuirea de autoritate pragului și respectarea acestui lucru. Pragul este doar un exemplu, postarea nu e despre prag, lemn și hotar ci despre recunoașterea autorității investite. Pentru ca e atât de universal, nu cred ca se îndoiește nimeni de autoritatea pragului. Îl respectam cu toții ca termen, ca obiect, ca simbol, ca hotar de proprietate privată. Proprietatea care începe la prag, fiind chestiune de identitate, dar asta e altceva.Oare pune cineva sub semnul îndoielii pragul? Nu cred. E atât de călcat în picioare și atât de pășit că e ținut cald în familiaritatea pe care o avem trecându-l zilnic, in and out. Uitându-ne la intensiunea termenului și la ușurința cu care respectăm asta, doar pentru ca e o convenție, hai sa ne întrebăm de ce nu putem investi și alte obiecte, sau metode cu autoritatea de a ne lumina sau ușura momentul. “Studiile spun ca dansul are efecte neurologice bune și ca 15 min de dans zilnic, reduce depresia”.Această afirmație, poate fi si adevărată și neadevărată. Dacă investim dansul cu sinceră încredere, dansul va fi doar modalitatea prin care ne vindecăm. Dacă executăm superficial, robotizat, zombi, fără chef și sau în silă, nu cred ca obținem mare lucru. Așadar, uitandu-ne la ușurința cu care respectăm puterile unor obiecte, putem testa investind în metodele pe care le utilizăm să ne menținem sănătatea. Să poți crede că ceva funcționează, fără să te îndoiești nici de tine ca intenție, dar nici de obiect/metodă că ar funcționa. Să poți face sa funcționeze ceva. Să poți fii atât de inocent dar și de hotărât încât să te lași în funcționarea a ceva. Știu ca postarea este spre trilulilu, dar asta m a bântuit azi pe stradă. Ce vreți, e încă februarie, azi n a fost soare deloc, bătu vântul și asta mi a ieșit azi. Recunosc, am scris postarea mai mult sa mi aliniez ideile, să mă exprim și sa fiu și eu pur și simplu.Vezi statistici şi reclamePromovează postarea
Toate reacţiile:74Arina Anghel, Bogdan Comanescu şi alţi 72