despre identificare

Ma gandeam sa scriu despre identificare si cu cat am cautat sa-mi limpezesc eu mie ce anume si cat vreau sa prind in postare, mi-am dat seama cat de vast este doar acest subiect.Adica, ce presupune identificarea (ce transformari reversibile au loc) , in ce situatii apare si ce beneficii sau detrese aduce in relatii, daca ea e controlata sau nu, cosntientizata sau nu, asumata sau nu. Eu am lucrat mult si stapanesc bine varianta de identificare prin milă, aspect care dupa mine este o forma de empatie clinică. Este o practica de-a te încărca cu toate durerile, problemele si povestile negative ale altora.O alta forma este copilul care se identifica cu parintele ca sa evite certurile si critica. Copilul face asta ca sa se poata apropia mai mult de parinte, il internalizeaza si tinde sa devina la fel ca parintele ca sa -l faca fericit pe parinte. Nu e nimic sanatos in asta, oricat de cumsecade pare descris, este de fapt o alterare a identitatii copilului o contopire nesanatoasa identitar psihologic. O alta forma e cand parintele se identifica cu copilul ca sa nu sufere si copilul ce-a suferit el si devin simbiotici. Nu mai sti care e mama si care e copilul, ei devin o singura entitate ca in versul „dai intr-unul țipă doi”. In Romania moderna este plin de astfel de relatii parentale. O varianta frumoasa de identificare, cand ne uitam la un film, la un serial si indragim un personaj si alunecăm in el si traim filmul ca si cand personajul sunt eu si reciproc si traiesc emotiile personajului ca si cand ar fi ale mele. O alta forma de identificare este egoul, in care tu te identifici cu ce crede mintea ta despre tine insuti. Se formeaza un construct pentru care ori cauti intr-una validare ori te faci ca nu ai nevoie deloc de validare si bati in cuie varianta. Identificarea cu idei sau cu tensiuni, aici intram deja in zona crespusculara. Pai hai sa va zic, de exemplu una e sa iti fie frică si alta e sa te identifici cu frica si sa devii….înfricoșat. Una e să ai grijă, alta e să devii…îngrijorat. Adicatelea să aluneci in produsele sistemului nervos, in trairi si sa devii trairile insasi. Una peste alta, identificarea presupune CA ȘI CUM, adica peste ceea ce esti tu, pi altceva sustinut de imaginatie sau de reprezentare. Cand faci asta constient e cum e, dar cand ti se intampla si habar n-ai…….e ca si cum ba esti tu, ba devii altcineva un personaj format din eul tau altoit cu calitati false dar pe care le sustii ca si cand ar fi reale.