caz de co-dependență

O sa incerc sa redau aici o relatie de co-dependență atipică, dar extrem de interesanta. Am acordul total al lui Berry, clienta mea, partea constienta din relatia de codependenta cu….fratele ei. Berry s-a nascut intr-un sat din Romania, in casa bunicii ei unde locuiau si parintii ei dintotdeauna. Bunica, o doamnă de fier, mama tatalui lui Berry a fost dintotdeauna capul familiei. Tatal lui Berry, a fost unic la parinti, s-a nascut, a trait, a crescut, s-a casatorit, a facut 2 copii (pe Berry si la diferenta de un an jumtate si pe Nicu) si-a murit in adolescenta lui Berry in casa mamei lui. Bunica, a fost o mamă cicalitoare pentru tatal lui Berry, o soacra critica pentru mama lui Berry dar o bunica buna pentru nepotii ei. Sub cicaleala mamei lui, tatal lui Berry s-a apucat de baut si-a baut pana a murit, chiar daca era prea devreme pentru murit. Mama lui Berry a plecat in strainatate la munca dupa doliu si copiii au ramas cu bunica. Dupa liceu, la cativa ani de munca romaneasca, Berry a plecat in Germania cu tot curajul tineretii, adica acum 10 ani. Si azi este in Germania, integrata, cu un job foarte bun. La 1 an dupa ce ea a plecat in Germania, fratele ei a venit dupa ea si de atunci ei locuiesc impreuna. Pana acum am pus pe scurt caracteristicile profilului lui Berry, asa cum e ea, venind dintr-o familie normala, fiind o femeie frumoasa, inteligenta, curajoasa cu o mare deschidere catre autocunoastere si catre trairea fireasca a vietii. Cand a inceput procesul terapeutic Berry, acum 2 ani a vrut sa-si inteleaga patternul din relatii si mai ales sa realizeze ce poate schimba la ea. Cand ne-am inceput noi doua procesul, a povestit ca locuieste cu fratele ei si ca se inteleg bine, ca stau impreuna de 8 ani (pe atunci), 9 ani azi. La inceput, mi-a spus doar ca abia asteapta sa se mute si sa locuiasca separat dupa ce locuiesera atati ani impreuna. Daca la inceput abia a mentionat de fratele ei Nicu si nu i-a alocat deloc interes cam un an, pentru ca a acordat atentie celorlalte relatii ale ei (iubitului ei, colegelor de munca, amicilor), de vreo jumatate de an, jumatate din sedinte sunt cu si despre ….Nicu. Initial imi spunea in sedinte ca i se pare ca Nicu evita subiectul „despartirii” si mi-a cerut parerea despre nevoia ei de-a se muta fiecare la casa lui. Si de aici a inceput povestea lor de frate si soră sa -si arate coltii.-Viki, eu am venit in Germania fara sa cunosc pe nimeni si cum-necum mi-am gasit job, apartament, mi-am facut prieteni, am invatat limba, mi-am inceput școala de 3 ani sa fiu calificata. Nicu, chiar daca a venit la doar 1 an dupa mine, a aterizat in apartamentul meu si eu, ca o sora buna si iubitoare, l-am ajutat sa-si gaseasca job (in constructii) si nu numai job ci orice chestiune administrativa a trebuit sa o fac eu in locul lui (cumparare de bilete de avion, programare la medic daca era cazul, orice presupunea vorbit in germana). La inceput mi s-a parut firesc si m-am asteptat ca la un moment dat, sa inceapa si el sa se descurce. Doar ca acel moment n-a mai venit niciodata si nici azi n-a venit inca acel moment. Nicu, cu tot cu mine Viki (zice Berry) e adaptat in Germania, dar cu tot cu mine. E frumos, muncitor, castiga bine, a avut relatii cu femei frumoase ….dar locuind cu mine. La inceput nu m-am prins si in primii cativa ani a fost ok sa ne impartim cheltuielile si sa ne avem unul pe altul. Dar am crescut si eu si el, stam bine cu banii si cu jobul doar ca, de cate ori eu aduc vorba de mutat separat, el ba nu zice nimic, ba pleaca si dupa aia bea, ba se roaga de mine sa mai stam asa „ca doar suntem frati” , dar mi-am dat seama ca trece timpul si nu se intampla nimic. Ba mai mult, de cate ori am devenit mai vehementa cerandu-i expres ca vreau sa ne mutam amandoi, s-a suparat si dupa n-a mai vorbit cu mine zile intregi si l-am vazut suferind si band. Simteam ca fac eu ceva gresit dar nu stiam ce. Discutia de mai sus am avut-o cu Berry cam in primavară anul ăsta, in care am cantarit lucrurile si am realizat ce co-dependență era acolo si i-am zis un lucru pe care Berry nu l-a uitat, mi-a zis ca a marcat-o tare atunci si ca initial nu m-a crezut. -Berry, dupa cate mi-ai spus, Nicu este intr-o depresie camuflata si este dependent de tine. Va trebui sa ai stomac psihologic sa duci ce urmeaza. Dupa parerea mea, Nicu aude si nu aude ce-i zici. Aude cand ii zici, reactioneaza intr-unul din cele 2-3 moduri dupa care se inchide subiectul si apoi uită dar si „uită”, „uitarea” fiind de fapt o latură a lui care spera de fiecare data ca tu sa uiți si sa revii asupra dorintei tale de-a va separa. Deasemenea el a crezut ca e un moft sau un capriciu de-al tau si ca „zici si tu doar asa, din cand in cand cand te apucă”. Nu cred ca te-a luat in serios si primul pas este sa te asiguri ca te ia in serios. Dar asteapta-te la reactii din ce in ce mai dure ale lui Nicu, adica copingurile lui se vor reconfigura sa devina din ce in ce mai puternice, in masura in care nevoia ta de separare va fi din ce in ce mai ferma, adica copingurile lui se vor adapta sa tina pasul cu fermitatea ta. -si ce am de facut? (e intrebarea fireasca a unui om care are nevoie de-un plan)-evident ca, e nevoie sa vorbesti incat sa te auda si sa te ia in serios si cautam impreuna sa gasim contextul in care s-o faci. Berry s-a prins repede ca are nevoie de o strategie si si-a facut-o si-a si pus-o in aplicare. Dupa care, a fost martora declansarii fratelui ei: -acuzatii ca nu-l iubeste si ca e nemiloasa-refuzuri de discutii-plans pe față si in surdina-demoralizare exprimata in „mai bine mor” , „tu-mi vrei răul”, „nu inteleg de ce te porti asa cu mine” etc-Viki, nu creeeed ce se intampla!! L-am abordat frumos, i-am explicat, mi-am asumat si am crezut ca e rational dar am sentimentul ca el aude altceva!!!!! Incepe sa ma ia pe mine depresia si anxieatea si nu-mi vine sa cred ca am ajuns sa ma perturb in relatie cu fratele meu si am ajuns sa oscilez intre furia dea nu-l mai proteja , pana la a ma simti vinovata ca vreau sa stam in locuinte separate, dar pentru Dumnezeu avem peste 30 de ani amandoi si suntem doi adulti normali. Si daca suntem normali, de ce nu ne putem intelege pe acesta tema???? Ce se intamplăăăă???? -Viki i-am sugerat sa isi gaseasca si el un terapeut si refuza! Dar bea din ce in ce mai mult! Si fața lui pare tristă si pierdută! Tot ce stiu e ca devin agitata continuu si nerabdatoare sa ma mut sa am intimitatea mea si ma umplu efectiv de furie turbata cand ma lovesc de un zid de el. Oare cum nu-si dă seama ca cat de ridicol e?? De ce nu intelege? Ce e cu el?? In acest punct, am avut nevoie amandoua sa ne uitam spre familia lor, adica mama-tata-bunica si mai ales la relatiile dintre ei. La relatia tata (rip) cu mama lui (vezi cicaleala de fond si pe tata bând si ruminand), la relatia dintre mama si tata si la alcoolul mocnit (aparent fara legatura cu relatia) dar care l-a doborat. Mama, care n-a avut de ales a trebuit sa plece sa tina familia, care i-a servit exemplu ei, fiind femei amandoua si tata…findu-i exemplu lui Nicu. Tata n-a murit de la alcool ci de la o operatie consecutiva unui accident, dar alcoolul a fost acolo tot timpul, astfel incat tata a murit de tanar de la o operatie care n-ar fi trebuit sa puna probleme. Nicu l-a internalizat pe tata cu tot cu „felul lui de-a fi”, tacut, framantandu-se, bând mocnit si cicalit de mamă, murind silentios inainte de termen si doliu …. neincheiat. Doliul neincheiat uneori roade fin un organ-două, alteori e factorul declansator pentru depresie. -Berry, poti sa te lamentezi cat vrei dar e mai economicos sa te asumi si sa intelegi ce e de inteles. Nu aveai de unde sti in toti anii astia ca se va ajunge la „asta”. Acceptarea e cea mai buna manevră, chiar pare cea mai tampita manevră. Chiar daca aceasta acceptare te schimba pe tine ca om, in esență, ceea ce esti tu cel mai mult Berry, nu se va schimba. Constiinta ta este nealterabila si indiferent cine si ce ti-ar face, tu vei ramane tu. Doar egoului i-e frica pentru ca egoul e parerea mintii tale despre ea însăși si normal ca mintea ta ar prefera sa se altereze realitatea si ea sa ramana la propria-i versiune. Constientizarea situatiei e primul pas si asta am facut-o amandoua. Nu esti singură in asta ci esti intr-o relatie terapeutica si intr-un proces terapeutic, care-ti va folosi sa faci lucrurile cat se poate de etic si compasiv pentru amandoi. Cumpara o tabla pe care sa pui post-ituri si pune-i zinic. Da-i mesaje si obisnuieste-l cu ideea si zi-i ca vrei sa discutati doar sa-l obisnuiesti cu ideea. Obisnuieste te si tu ca trebuie sa ai rabdare sa se obisnuiasca cu ideea. Cu chiu, cu vai, l-a obisuit cu ideea si i-a dat un termen de cateva luni si Berry a rasuflat usurata. Dupa care, au luat iar o pauza, pentru ca Nicu a promis ca da, se va muta. Eu am zambit si-am realizat ca Berry chiar are nevoie de-o pauza dar stiam ca povestea nu se va solutiona usor. Berry are nevoie de „closure”, adica de incheierea unor procese si de intrarea intr-un alt stagiu din viata ei. Numai ca „closure/inchiderea/finalizarea unui stagiu” nu tine numai de ea ci si de Nicu, iar Nicu era (este inca) dependent de ea, iar dependenta lui Nicu de ea, o face co-dependentă. Si-au luat o pauza de la negocieri de vreo luna si jumatate. si ce sa vezi? O aud pe Berry zicand ca gata, mai sunt vreo 2 luni si se mută. -2 luni si te muți? Păi, Berry…dupa mine esti la 30% din proces. Berry s-a facut alba la față. Partea aia din ea care isi doreste maxim sa locuiasca singura a iesit la suprafață si s-a șocat. Cum adică 30%?? Cum adică??-Ma pun pe explicat „cum adică”?? A dat din cap, invitandu-ma sa justific cei 30%. Pai sa vedem, o luam asa: -eu sunt Viki si tu Berry si noi doua lucram impreuna si acum cateva luni am lamurit de ce Nicu nu auzea ca vrei sa va separati si pana la urmă ti-ai dat voce si lui urechi de auzit si a auzit. I-ai dat un termen si l-a acceptat. Dar, locuitul vostru impreuna la ce se refera? Vrei sa-mi mai spui inca o data ce faci tu pentru el? -dând ochii peste cap, Berry s-a pus pe insirat: daca trebuie sa isi faca o programare ma roaga sa i-o fac eu si daca il refuz insista sau nu mai vorbeste cu mine pana nu i-o fac. Daca bea intr-o zi si i-e rau eu trebuie sa sun la job sa isi ia liber si daca seful lui vrea sa vobeasca cu el, el ma dă pe mine la telefon. Dca avrea sa mearga in Romania eu trebuie sa ii iau bilet de avion si eu sa ii fac cerere la job de concediu. N-a platit niciodata chiria el, nu s-a intalnit niciodata cu administratorul si cu proprietarul. Evita si refuza sa vorbeasca germană….-hopa, refuza sa vorbeasca germană. Pai asta e o dimensiune a dependentei lui de tine. Uite, Berry hai sa-ti povestesc o fază tare. Cu ani in urma am evaluat un sofer care lucra mai mult in Germania si l-am intrebat cat de bine stie limba si mi-a zis ca nu, n-a invatat. Ca intelege ce vorbesc nemții cu el, dar ca el stie un singur cuvant „ghenau” (nu stiu cum se scrie exact). Ce mi-a zis omul ăla „doamnă, daca stii ghenau, poți să traversezi Germania zicand doar ghenau. (!!!)Ei, cred ca Nicu e in stadiul „ghenau” azi. De mentionat ca Berry a râs cu lacrimi de inventivitatea soferului respectiv dar si de stupiditatea de-a crede ca „poti trece Germania stiind doar ghenau”. Am ras amandoua in reprize ( e atat de misto sa gasim ceva de râs in sedinte!!). „Ghenau”, ăsta e nivelul la care e Nicu si daca vrei sa cresti de la 30% ar trebui sa faceti urmatoarele etape: -sa accepte sa vorbiti (macar sa vorbiti, pentru Dumnezeu!!!) despre faptul ca nu stie germana si ca trebuie sa invete!-sa si faca pasi sa invete germana. (parerea mea e ca nevorbitul germanei nu are legatura cu germana ci cu rezistenta lui la mutare si la mentinerea dependentei de Berry). Cand va vrea si isi va da voie sa zica cate ceva, va putea cu succes. -sa accepte ca, pentru un timp, de cate ori are nevoie ca tu sa ii faci un comision sau programare, sa stai langa el dar sa vorbeasca el chiar daca repeta cu tine inainte ce ar fi ok sa zica. Si sa faca asta cu bunacredinta ca, asa se autonomizeaza. Stagnarea lui si mai ales blocajul in stagnare are legatura cu rana lui de abandon si cu frica de-a si-o activa. El numai cand se imagineaza „singur” il ia „delirul” in avans. Nevorbitul germanei e „siguranțarea lui ca nu se descurca” si ca doar tu il poti ajuta. De fapt nici nu e vorba de tine ci de frica lui de-a sta singur, pentru ca singur …nu exista , nici nu se poate imagina. Dupa mine, cautati impreuna un terapeut caruia ii veti cere initial sa lucreze pe relatia voastra, o terapie de cuplu „frate si soră” si chiar daca e ciudat si rar, voi doi aveti o relatie grea. Si ii spui ca mai stai cu el cat va avea nevoie dar cu conditia sa faca terapie, dar inceputa ca terapie de relatie, ca sa elimini posibilitatea „minciunilor pe canapea”, vorba colegului Yalome. De fapt incepi sa trasezi granitele pe care nu le-ati avut niciodata.Nicu e un barbat chipes, manierat, ingrijt care pare fara probleme. Dar, problemele mai tin si de context dragilor. Nicu este ok peste tot si cu oricine, mai putin in contextul ca trebuie sa se separe si sa stea singur. Dupa el, ei doi fiind frate si sora ar putea sa locuiasca amandoi dar sa para singuri, adica fiecare cu iubitul/iubita lui dar locuind amandoi…totusi. Va dati seama ca daca Nicu n-o avea pe Berry si apuca sa intre intr-o relatie cu o femeie, in ce fel se lega de ea? Cu Berry lucrurile stau mai sanatos legate pentru ca Berry nu se poate desparti de tot de el fiind frate si sora, dar daca era o straina ? Lui Berry i s-a parut foarte grea misiunea ei de-a iesi din simbioză. I s-a parut simbioza ciudata, invizibilă dar prezentă, iar dependența lui Nicu de ea i s-a parut neverosimilă dar de necontestat totusi. Foarte ciudat i s-a parut, dar a acceptat cum tensiunile din tabloul de familie si-au regasit locul in actualul tablou de familie, adaptandu-se din mers (ca niste vulpi iuți si șirete) la actualele relatii de familie.Berry si Nicu au toate sansele sa iasa frumos din simbioză si sa fie in sfarsit frate si sora si nimic mai mult. Berry si-a declarat uimirea, frustrarea si ingrijoarea de o suta de ori pe tot parcursul discutiilor noastre asa cum au fost ele in ultimile luni. Cat de maturi pareau ei in formula adaptata la locuitul impreună, cat de mult a subestimat separarea si reactiile lui, cat de greu s-a dovedit a fi, cati monstri au iesit daca ea a deschis cutia pandorei (trauma transgenerationala) si cat de imbacsita e lupta cu acest gen de traumă. Cazul este inca in lucru, adica ar urma ca Nicu sa accepte sa vorbeasca germană si sa depaseasca stadiul ghenau. Dar, Berry azi este inteleapta si desi n-are rabdare isi face cu mine, pentru ca vrea sa faca lucrurile cat se poate de ok pentru amandoi. Stiti cum se zice in psihogenealogie, cand se vindeca un membru dintr-o familie, ii vindeca pe toti urmasii lui. Poate ca si tatal lor din ceruri si din sufletul lor ii ajuta sa faca ei, ce el n-a putut. Poate ca si prezenta mea de terapeut, facilitează intelegerea traumei si lucrul cu ea. Berry a inteles ca acolo unde exista acceptare si curaj si compasiune, in sfarsit traumele se linistesc si se opresc din șuierat prin oameni. In spirit de glumă, trauma lor si nu numai a lor, parca e tot in genul ghenau, adica „stie” una si bună si trece prin oameni cum trecea soferul acela prin intreaga Germanie

🙂

Btw, sa-mi scrie cineva cum se scrie ghenau. Stiu ca inseamna un fel sobru de-a zice „aha, inteleg” :))))

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.