In anii 80, s-au facut cercetari pe #traumă, aplicand socuri electrice unor câini tinuti in custi. Manevra era denumita „șocul de care nu poți scăpa”, un fel de echivalent al abuzului fizic si emotional timpuriu. Ulterior, s-a repetat experimentul largindu-se adresabilitatea, adica, s-au aplicat socuri electrice mai multor căței, atat celor anterior electrocutati cat si altora noi, diferenta fiind ca usile custilor au fost deschise in aceasta etapa a experimentului.Ce credeti ca s-a intamplat? Cățeii electrocutati prima oara au fugit (avand usa cuștii deschisă), in timp ce… ceilalti care fusesera obligati sa suporte electrocutarea fortat….n-au iesit din cuști. Au facut pe ei, au tremurat, au schelălăit si au rămas pe loc. Citind despre asta, am simțit cum m-a luat un val de milă si protest cu privire la bietele animale care mi-au intunecat putin gandirea, de la valul emotional. M-am oprit, am respirat, m-am dus la compasiune pentru acele animale si le-am ridicat la rangul de „eroi cu sila pentru omenirea idioată”…si nu am ramas acolo in acea energie pentru ca „m-as fi dat peste cap”, adica ma lasam luata de emotii negative si m-as fi înrăit degeaba, neavand cu cine sa ma lupt. Concluzia experimentului este miscatoare si eu am ales sa duc intelegerea acestui proces catre zona mea de compasiune. Compasiune pentru fiecare om care vreodata a fost „șocat fără putința de-a lupta sau fugi”, fără să fi putut să se apere, fără să fi fost sustinut in brate in micro-teroarea miilor de momente in care a crezut ca se alieneaza sau ca nu mai are scapare.
In acest experiment nu e ceva neaparat nou de tip wow, dar e atat de simplificata schema intre șoc si neputință, intre abuz si victima, intre agresiune si pasivitate tip freeze. Inca o data constat cata desertaciune e-n lume, cati au suferit si cati sufera inca. Macar de constientizam sa ajutam cat se poate sa diminuam pana la disparitie abuzul de la parinti la copii, cat si adult-adult. Postarea mea, aceasta de față n-as vrea sa va amorseze furia față de lipsa de etica privind animalele, desi subiectul e pertinent si merita activismul nostru. Mi-as dori sa va produc constientizare si sa va alimentati compasiunea, aceasta fiind calea sanatoasa din punctul meu de vedere. Evident, voi procedati si reactionati dupa cum va veti alege. Notati ca aveti de ales!