Sa stiti ca realizez ca meditatia nu-i chiar asa usor de predat si de invatat din teorie.Am in minte propriile mele experiente, atat de multe si de variate ca as putea sa scriu o carte de aventuri mindfulness numai pe acest subiect. E drept ca eu n-am renuntat si ca am testat creativ modalitati de a medita si-a fi in prezent. Si am in minte toti oamenii carora le-am sugerat sa mediteze si ce mi-au spus ei, ca nu si nu si nu pot. Am prins un om de acest gen, o tanara si i-am sugerat sa o țin eu cat mediteaza. S-a sufocat cand a inchis ochii, desi respira.A inceput sa tremure usor, necontrolat. Am luat-o de la capat de fiecare data experimentand si vorbindu-i simplu si fara pretentii. Apoi vazand ca nu poate de parca ii era frica de ea insasi am rugat-o sa stam față în față si sa ne tinem de maini si sa ne privim. Stiti ca fetei i s-a facut rusine cand am privit-o adanc in ochi? Si i-am zis sa respire si sa spuna tare cate ceva ajutator, adica niste cuvinte de constiență. „Sunt cea care sunt, nu am cum sa fiu alta. Asta sunt. Da asta sunt, nu fug de mine sunt aici, acum” Si i s-au umplut ochii de lacrimi. „Băi fată tu existi, asta esti cea care e aici cu mine si ma aude”A plans atat de recunoscatoare de parca auzea prima oara de ea ca exista. Ciuleste urechile ca mai am sa-ti zic: „Eu, Viki sunt aici cu tine, acum. Te vad, te tin de maini. Vad o fata imbracata xyz, ai corpul xyz, respiri in clipa asta scurt dar linistit, vad in ochii tai teama de tine, de mine si de fabrici si uzine. A bufnit-o rasul. Acum razi. Uite ce stiu despre tine : ca ai venit la mine cu problema xyz, ca acum ne antrenam sa meditezi ca ti-e frica de bau bau si ca eu te validez. Esti un om ok,esti frumoasa, esti sensibila, nu-ti lipseste nimic, esti buna, ai cu ce sa-ti traiesti viata. Esti un om intreg. M-ai auzit?”-da-ei daca m-ai auzit, ia dubleaza tu ce-ai auzit ca am spus eu. S-a fâstâcit usor si i-am zis ajutator: daca ai prune in gura fie vorbesti cu ele, fie da-le jos. Si-a dres glasul si si-a spus inapoi ce ii insirasem eu. Vai Viki am senzatia stranie ca fac cunostinta cu mine dar e destul de ciudat. Parca nu mai mi-e rusine cu mine. Ca eu mereu m-am rusinat cand ma gandeam la mine. -ia hai sa si stam un pic in tacere amandoua cu ochii inchisi. Si pe fondul tacerii, am inceput deodata sa las cuvintele sa curga fires„lasa-te in tacere si asculta. Simte-ti corpul si traieste experienta de-a sta asezat (m-a starns usor de maini). Esti pe canapeaua mea, eu sunt Viki si facem un mic exercitiu. Nu dormim, nu visam, nu plutim ci incercam sa meditam. Eu voi medita impreuna cu tine. Daca suntem fiecare in corpul ei, eu in corpul meu si tu intr-al tau, relaxam abdomenul, mailarele si ne concentram pe mainile de care ne tinem. Le stragem si inclestam amandoua tare si incercam sa le relaxam amandoua fin, abia perceptibil pana se relaxeaza mainile fiecaruia. Respiram si simtim aerul pe buza de sus si mainile. Daca putem, urmarim ambele puncte deodata. Respiram, relaxam. Apoi, cand tragem aer in piept, incordam mainile si cand relaxam, expiram. Calm, incet ca un fir de apa care curge pe parbriz cand e inghetat si incepe sa se dezghete. Ca o picatura care isi croieste drumul prin gheață. Si acum o tac si o sa stam fiecare din noi cu atentia pe respiratie si atat. Cand simti ca ai uitat si un gand s-a bagat acolo, revii la respiratie. 2 minute facem asta.
Cand ne-am terminat intalnirea mainilor si a prezentei față in față pentru meditatie si fata a deschis ochii, am stiut cum arata Frumoasa din padurea adormita cand a deschis ochii dupa ce vraja s-a rispit. Fata era linistita. A zambit si-a zis, am memorat tot, acum pot sa fac asta acasa. Aveam nevoie sa ma tineti prima oara, ca atunci cand invata un copil sa mearga. ea mi-a zis asta cu copilul.
Incep sa cred ca meditatia e ceva grozav fie ca poti s-o faci, fie ca neputand s-o faci realizezi ca ai nevoie sa te invete cineva si poate sa te si valideze. Cam la fel e si cu concentrarea, la fel e si cu relaxarea, la fel e cu intimitatea ta (a sta tu cu tine).