despre misonism

Am emoții.Am emoții pentru ca vreau sa incerc sa vin cu o viziune de-a mea asupra fenomenului de subminare a femeii de catre prea multi barbati. Cumva ar trebui sa plec de la constatarea din prezent ca „bărbatul” nu respectă „femeia” si ca acesta idee ca „barbatul nu respecta femeia” se regaseste in cuplu si-n general in relatiile de socializare de toate tipurile. Acest fapt este constatativ daca privesti atent ici-colo in jurul nostru, in tonul vocii, in privire, in gesturi, in pretentii, in atitudinile barbatilor fata de femei. Daca acest fenomen e raspandit uniform pe o scara cam de 90% din oameni inseamna ca e un ceva dincolo de om, ca exista o explicatie pentru asta. Cum s-ar putea explica asta?Contemporanii nostri sunt asa pentru ca s-au nascut in acest context cultural populat de parinti care au luat de la parintii lor, care au luat de la parintii lor. Intelegeti ce vreau sa zic, derulam filmul invers o generatie si inca una, inca una, ne ducem la inceputul istoriei. (sa dau un exemplu)Exact cum as face eu sa inteleg cum am devenit dependenta de cafea si de cofeină dimineata. Cum fac sa realizez, sa aflu, sa stiu, sa-mi dau seama? Pai o iau pe calea cafelei inapoi. Hm, ma duc inapoi pe la 5-6 ani cand mama bea cafea si se voioșea in jurul cafelei. Pe atunci cand aveam eu 5 ani doar vedeam cafeaua bauta in juru-mi de catre adulti dar mi-era indiferent. Apoi am vazut ca adultii se strangeau la o cafea si ca vorbeau conspirativ si cafeaua, cescuta de cafea devenise ceva misto, atractiv. Apoi mama mi-a zis pe la 15 ani sa iau si eu o gura din cafea daca vreau, am luat si nu mi-a placut. Mama mi-a zis ca are rolul sa-mi dea energie si cand am inceput pe la 17 ani sa merg la aniversari sau la petreceri care tineau toata noaptea am inceput sa beau cate o cafea sa ma ajut. Dar la vremea aia aveam o relatie buna cu cafeaua, o beam la nevoie sau de pamplezir cand ieseam cu cineva „la cafea”. Dependența s-a nascut in studentie cand intram in febra sesiunii cand ma apuca vrednicia invatatului dublat de vinovatia amanarii cand, intram in vrie si voiam sa dudui, adica sa invat ca Fat Frumos intr-o zi cat altii in 7 zile. Si pentru ca duduiam, bagam cafea si invatam, cafea si invatam. Si hop, m-am trezit ca sistemul meu nervos a invatat cafeaua si-a inceput sa ceara cafea si dupa ce s-a terminat sesiunea…..am continuat sa beau cafea… Contextul deci a favorizat dependenta mea de cafea deci stiu si inteleg ce factori au concurat acolo ca eu sa fac pact cu cafeaua pe viata. No, bun am inteles cum e cu mine si cafeaua. Adica m-am nascut cu cafeaua sub nas ca o normalitate, cafeaua a existat in jurul meu si eu cand am intins mana sa iau cafeaua mea, cafeaua era deja acreditată social. Până ca eu, sa vreau si eu cafea ca ceilalti, totul in jurul meu valida cafeaua, era normal sa bei cafea, drept urmare n-a trebuit sa ma intreb daca cafeaua e dubioasa, periculoasa sau nu, pentru ca parea ca „toata lumea bea cafea”. (revin la subiect)Adicatelea copiii care am fost noi ne-am nascut in acesta conceptie de „tata e mai dur si mai important ca mama”, „baiatul va profita de-o fată intotdeauna” si ca fetele trebuie sa fie cuminti sa nu starneasca baietii. Era o poezioara care continea tot ce trebuie pentru adolescenti : „băieți cu fete/pute a ouă fiertefete cu băieți/pute-a castraveti”Adica, invatatura acestei zicale era ca fetele nu prea trebuia sa stea pe langa baieti ca sa nu…. se intample „chestia aia”. La vremea copilariei mele bunica, mama, orice matusa, vecinele mai ales ne spuneau noua fetelor pe unde ne prindeau sa nu stam in fața baietilor, sa nu le dăm ce vor…. Apoi cand m-am marit, era o vorba (nu stiu daca o stiti cu totii) „bărbatul e cu pălăria”, vorba care m-a enervat dintotdeauna. Am si intrebat pe mama ce vrea sa spuna vorba aia si mi-a venit sa vomit cand mi-a explicat mama „ca barbatul incearcă mereu, dar că femeia trebuie sa refuze. (!) Daca femeia nu refuza barbatul o batjocoreste…..dar el isi pune palaria si pleaca, femeia ramane intotdeauna cu rusinea ca a fost curva”. Va jur ca m-am contrat cu mama si cu bunica de cateva ori chinuindu-ma revoltata sa le zic : „dar nu e logic, de ce?? de ceeeee? barbatul e scutit de rusine si nu are nimic iar femeia ramane sa fie curva?? ca nu e logic. Daca femeia e curva, barbatul e curvar si el, nu are cum el sa ramana neatins iar femeia sa fie pătată”!!!„Asa sunt lucrurile in lume mi s-a spus, barbatul are voie sa faca sex, femeia nu”. Dar pentru Dumnezeu, ziceam eu cu cine face barbatul sex, nu cu femeia?? Ba da, dar barbatul are voie sa faca sex cu sotia si cu curvele, femeia e ori sotie ori curva. Ilogic, absurd, prostesc. Daca e sa extragi concluzia din secventele de gandire din popor sau din folclor reiese ca barbatul indiferent ce face nu iese alterat ramane el insusi, dar femeia hotaraste daca sa ramana pură sau sa devina curva. Deci daca barbatul face sex cu 2 femei e barbat, daca femeia face sex cu 2 barbati e curva. Bun si-am ajuns la curvă. „curva” socială:Cuvantul curva are multe conotatii dar cele 2 mari conotatii se refera la sex si la viclenie, fie luate separat dar mai degraba cu ambele variante. Si din tot ce-am citit eu pana azi, din tot ce-am analizat, cercetat, din tot ce-am pus cap la cap de la oameni ar reiesi ca…. „bărbatul arhetip” e suparat si speriat pe „femeia arhetip”. „Barbatul arhetip” e suparat pe designul femeii pentru ca femeia poate face sex cat vrea de mult (unii barbati sustin ca femeia ar face sex nelimitat, ceea ce e o mare prostie) si-n plus femeia poate mima orgasmul. Pe langa acesta „realitate” de design nelimitat al „femeii”, „bietul bărbat arhetip” poate face sex limitat si acela sincer si nu poate mima nimic. „Bietul bărbat arhetipal” nu poate mima o erecție, dar „ a naibii femeie arhetip” poate mima ce vrea ea si cat vrea ea. De aici….spaima barbatului ca nu va „sătura” vreodata femeia, de aici pretentia si preferinta pentru virginitate (ca siguranta pentru excluderea rivalitatii), de aici gelozia. De aici ideea ca barbatul e cel sincer si întru adevăr iar femeia cea mincinoasa.In mentalul colectiv stau aceste idei care fac parte din realitate de cand ne nastem (precum cafeaua mea) si ne nastem cu totii cu ele servite. Doar ca….stati asa putin, chiar trebuie sa caram aceste bagaje dupa noi de-a pururea?Poate ca acum sute si mii de ani barbatul era furios pe femeie ca el pleca la razboi si se intorcea dupa 3 ani fara un picior si mai gasea si un copil nascut de 1 an in casa lui de catre nevasta. Poate ca vreodata iarna barbatul iesea din pestera sa vaneze ceva si fie il manca ursul, fie se intorcea căcat pe el de frig si de frica. Poate ca plecau 5 barbati din pestera si se razboiau cu frigul si balaurii ca sa aduca mancare si poate 2 mureau afara din pestera si se intorceau doar 3 din 5. Iar supravietuitorul care suferea de doliu dupa prietenul lui mancat de urs vedea cum vaduva isi gasea un altul si asa s-a ajuns la ranchiuna barbatului pe femeie. La vremea aia oamenii sapau puțuri sa gaseasca apă dar noua azi ne vine apa in casa….si….dragii mei bem chiar apa minerala azi, nu mai sapam puturi noi. Asta oare nu-i deajuns sa constientizam ca e cazul sa mai renuntam la idei vechi si sa gandim cu mintea noastra si nu sa continuam mostenirea de la stramosi? Din fericire nu toti barbatii de azi sunt populati inca de „arhetipul barbatului”. Cei care au vrut sa gandeasca cu mintea lor, au invocat arhetipul cavalerului si-a celui care aduce onoarea. Pentru ca adevarata putere inseamna sa o ai si sa n-o folosesti decat intru respect. Pentru ca adevarata putere inseamna sa convingi un om si nu sa-l abuzezi, sa-l prostesti sau sa-l manipulezi. Ce e trist e ca nu numai barbatii se nasc in acesta mentalitate ci si femeile care iau totul ca atare si dezvolta mecanisme de adaptare …. devenind victime. Suntem azi in epoca deslusirii si-a iesirii din vechiturile veacurilor si avem sansa si posibilitatea sa constientizam si sa incepem sa ne respectam. Eu fac deja asta de mult timp. O luam catinel, catinel si ne curatam mentalul colectiv. Exact cum eu as putea sa ies din dependenta de cafea, lucru greu dar nu imposibil si sa fiu libera de cafea. Cam asa si cu „normalitatea in care ne-am nascut”, incepem s-o regandim ca sa putem avea cu totii o viata mai misto.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.