experimentalizare

      No Comments on experimentalizare

Printre exercitiile mele preferate este cel de a-mi aminti, ca sa vad cum a stocat creierul anumite perioade pe care le-am trait. Practic sa vad ce pot retrai din ce-am trait. De multe ori sunt curiosa ce mi-a ramas in memorie, ceea ce am trait live ca viata. Pentru ca memoria se formeaza in somn si asta e ceva la care eu, cea care scriu nu particip direct ci indirect.
Daca îmi dau cerința sa-mi amintesc ultimii 10 ani, atunci ma scufund in minte, ma gandesc la varsta pe care-o aveam atunci, la cum arata viata mea la acea perioada si apoi dupa ce fixez bara de coborare in timp, las lucrurile sa se deruleze ca un film cu slide-uri. Pot sa fac sa-mi amintesc logic sau sa las sa-mi vină. E diferit rezultatul. Ce e interesant e ca, in mintea logica, cand vorbesc cu cineva pozitionez trecutul in stanga corpului, prezentul in frunte si viitorul in dreapta, astfel incat am impresia ca timpul curge dinspre dreapta spre stanga.
Totusi, cand ma las sa-mi amintesc din trecut se intampla altfel, plec din frunte si parca ma las inspre spate si in jos, mult in jos. In introspectie timpul curge de sus in jos putin pe diagonala.
Am constatat ca memoria formata, este accesabila printr-o inteligenta a analogiilor si printr-un exercitiu de cadrare spatio-teporal caruia apoi ii adaugi persoane si situatii. Am constatat ca pe copii nu-i invata nimeni sa-si aminteasca, adica efectiv cum faci sa aduci din memorie lucruri care-ti trebuiesc.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *