Termenul de psihofotoshop, l-am folosit in gluma pentru a descrie procesul prin care constientizam ce imagine avem in minte cu privire la un loc bolnav din corp si asupra caruia intervenim sa modificam ceva. Apoi l-am luat in serios si i-am dat utilitate.
E ca si cum spunem „poti sa-ti imaginezi un elefant”? Daca poti, fii atent si observă sau intelege ce inseamna a-ți imagina elefantul. Il vezi? Nu chiar. Dar, ti-l inchipui. Ok, deci a-ti imagina elefantul, inseamna a-l vedea in inchipuire.
Apoi, daca intelegi ce inseamna a-ti imagina un elefant, poti sa operezi asupra elefantului, sa-l imaginezi rosu cu buline verzi?
Sau, poti sa-l maresti, micsorezi? Poti sa-ti imaginezi elefantul avand picioare de girafa? Sau urechile mai lungi si blegi?
Da, aproape orice om poate sa faca asta, daca vrea.
Bun.
Pana aici, am descris ce se intampla in capul nostru cand ne concentram si cand ne solicitam ceva .
Ca sa mergem mai departe cu explicatia termenului de psihofotoshop, voi spune ca termenul e inspirat din termenul de editfotoshop, adica din aplicatia cu care maresti o fotografie sau o micsorezi, cu care ii schimbi luminozitatea sau alte elemente.
Ceea ce mai avem nevoie este sa ne plimbam prin corp si sa ne simtim anumite zone pe rand si sa ne lasam sa ne imaginam cum arata zona. Chiar si la corpul sanatos, putem scana cu atentia interna laba piciorului in interior sa ne inchipuim concret oasele, muschii, tendoanele, vasele de sange, pielea. Sau stomacul sa-l simtim si sa-l imaginam in minte ce forma are, ce e inauntrul lui, cum arata. Dar nu ne intrebam ca si cum stim ci cum simtim sau cum ne imaginam dupa cum simtim. Ca si cand, daca am fi legati la ochi si ghicim pe pipaite-lea anumite obiecte pe care ni le si imaginam. Gen sunt legata la ochi si mi se da un pahar cu picior si mi-l pune in mana si pipaind simt piciorul si discul cerc de baza pe care sta dar observ ca e greu si asta ma face sa presupun ca e plin cu ceva si deja imi imaginez paharul chiar daca nu l-am vazut niciodata.
Deasemenea, pentru ca acest program sa fie inteles si practicat, trebuie sa adaugam ideea de a simti senzatiile sau durerile din corp si anume localizarea lor.
Nu e greu sa localizezi o durere pentru ca durerea o simtim toti plasata unde este, intr-un loc: gat daca este rosu, genunchi daca cadem si se umfla, deget daca ne taiem cu cutitul etc
Cand avem o durere si vrem sa folosm psihofotoshopul, plecand de la durere sau disconfort (picioare umflate, balonare etc) localizam durerea pentru a-i da un contur si o forma, adica o decupam mental sa stim ce forma are, apoi ne lasam sa ne imaginam ce e acolo si cum ar arata acel loc.
Din cate stiu, de la mine din minte precum si cu oamenii cu care am vorbit, mintea ne da flashuri cu imaginea locului bolnav, la unii din noi scurte, altora concret mai statice putand fi studiate. Majoritatea din noi nici nu realizam ca mintea ni le ofera pentru ca daca nu stim de aceste qualia (asa se cheama) nici nu le constientizam. Daca aflam de ele si le pandim, le vom identifica in procesul mintal.
Acum, ca sa explic ar fi cam asa. Daca fac scanare azi in corp si ajung la genunchi care e sanatos, cand mi-l imaginez, „văd” rotula, muschii, tendoanele, venele, lichidul sinovial toate la locul lor. Daca maine cad si mi se umfla si inroseste genunchiul si aplic psihofotoshopul, si caut sa ma las sa-mi imaginez genunchiul bolnav, adica concret modificarea dureroasa, atunci observ si dau atentie la ce-mi propune mintea ca ar fi acolo: lichid adunat, celule care sunt in alerta, muschi umflat si inrosit, puroi sau colectarea a ceva vascos etc
In acest punct incepe originalitatea mintii.
Ma uit ca un artist la opera lui, la ceea ce imi imaginez in genunchi dar ma uit global. Ma uit cu ochi de inventator. Gen, totul e in imaginatie, asadar pot modifica aceste lucruri prin a interveni cu unelte imaginare. Aici cand e vorba de a lasa imaginarul sa creeze ma las ca intr-un joc. Ma uit ca un jucator care joaca ceva si trebuie sa creeze sau inventeze ce i s-ar parea potrivit. Nu logic potrivit ci lasand pur si simplu inventica sa propuna. De exemplu, am o movila de puroi, cum as putea scapa de ea? In imaginatie sunt posibile un numar infinit de raspunsuri: sa vina nanoroboti sa o care, sa vina un gunoier sa o incarce in roaba, sa vina Micky Mouse sa faca o vraja sa dispara, sa vina Obama sa o ia cu penseta, sa vina un inginer cu un laser sa o dizolve, sa vina un chimist sa o transforme etc
Cumva, propunerea trebuie chemata si lasata sa vina din adancul nostru, sa iasa din subconstient sau din eter de unde o veni. Ma intreb lejer inauntru, rational sau irational ce solutie ar merge? Si las sa vad ce-mi vine. Acel rezultat care-ti vine din intuitie, acela e cel potrivit de a te pune pe treaba sa corectezi zona, sa vindeci locul imaginandu-ti procesul. Ai edem , dreneaza-l. Ai un cos? Grabeste-i vindecarea printr-un pps facut din 5 planse compilate de la amintirea altor coși, grabind procesul.
Ca sa intaresti procesul, la final aminteste-ti cum e sa nu doara locul. Fie si pentru o fractiune de secund poti.
Munceste in acest proces al tau pentru tine facut de tine. E gratis si nu ai nevoie decat de un mic timp sa te gandesti altfel la boala si sa lucrezi in imaginatie, facand modificari imaginare creand si folosind intuitia.