Pe baza unor studii, s-a tras concluzia ca daca mintea apuca sa se cadreze negativ pe ceva anume, ii vine greu sa-si schimbe parerea. Ceea ce ar insemna ca negativismul e mai exersat la nivel de minte si ca …practic vorbind mintea nu are practica de a iesi dintr-o stare proasta usor sau simplisim.
Echipa de cercetatori care a surprins acest aspect comun oamenilor (de parca era vreun secret!) au gasit ca, mintea poate fi invatata sa „iasa”din negativism pur si simplu prin ideea de a ne comuta, de a pleca din spectrul negativ catre celalalt.
De exemplu, la capatul zilei ma intreb scurt, ce mi-a mers rau azi si apoi, ce a fost ok azi. Si pun accentul pe identificarea momentelor ok, placute, frumoase, bune, uimitoare, unice, fresh ale zile si le detaliez. Eventual asa cum eu am descris in niste exercitii, accentul trebuie pus pe ideea de a clarifica DE CE ITI PLACE CEVA pentru ca atunci accesati zone profunde ale voastre, principii in care credeti si bucuria constatarii va schimba cadrul mintii si frecventa ei. Facand acest lucru dedicat ca sa va invatati pe voi insiva sa va instalati pozitivismul in minte intr-un mod profund si complex, incet incet mintea capata flexibilitatea de a iesi din automatismul ei negativ.
Daca observati ceea ce am descris este o practica concreta care cere munca si constientizare avand ca scop ceea ce se cheama „gandire pozitiva”. Precizez asta, pentru a va invita sa faceti distinctia intre „gandirea pozitiva” automatizata care, din pacate are la baza repetitia (pana la robotizare) a unor idei de genul „totul e bine”, „sunt ok”, care mai mult acopera si inabusa negativismul, adica ideile negative si concentrarea pe negativism.
Avertisment!
Cele de mai sus nu vizeaza sa va prostiti, sau sa va mintiti sau sa va neglijati/ignorati lucrurile mai putin bune, sau pe cele nasoale. Nu, e ok sa fiti realisti sa le ganditi, sa va comutati pe solutii pentru ele, dar sa nu ramaneti blocati in viziunea negativa, „uitand” sa va comutati si pe ce e bun si functional.
Stiti ceva uimitor? Ca, daca deja acordai atentie pozitivismului, dar nu constientizezi ca faci asta ca sa educi mintea, mintea nu se educa in acest sens. De cate ori pui accent pe „ceea ce imi place si imi si explic de ce-mi place” si iti spui „asa imi antrenez mintea sa se poata comuta de cate ori vreau pe pozitiv sau sa ma auto-binedispun”, creste abilitatea de a te autobinedispune, sau calma, sau a te insenina. Dupa cum observati asta presupune munca cu voi insiva, dedicare, acordare de atentie proprie. marele cadou al acestei munci e … cresterea increderii in sine!!!