„Există o linie fină între a pescui si a sta pe mal ca prostu”
Acest proverb e un principiu al constientizarii si e ceva ce-mi vine foarte des in minte. Cei care ma cunosc stiu bine ca-l folosesc.
Practic vorbind, cand mergi la pescuit nu stii daca vei fi pescar sau prost, trebuie doar sa fii atent.
(In varianta superficiala ar putea fi vorba de pescar norocos si pescar ghinionist.)
In varianta profunda, se refera la iesirea din confuzie si la sesizarea prostiei derivand din spatiu, timp, ignoranta, incapatanare sau transa.
Se refera totodata la ideea ca fiecare partida de pescuit e unica si te obliga la prezență.
Sunt o infinitate de variante de aplicatie pentru proverbul de mai sus, de unde reiese ca de fiecare data e altfel, desi doar pare la fel.