momente oarecare

Am luat telecomanda voit și am dat o tură prin toate canalele tv. Cât am făcut asta, am trecut caleidoscopic prin stări diverse, si bune și rele.Nu ma mai uit la tv de ani buni si tocmai de aia m am uitat azi, sa văd ce văd cei care se uită. Te umpli de nervi dacă treci prin toate emoțiile pe care intenționat televiziunile vor să le producă. Duioșie la vederea bebelușilor din reclame, cinism la politicieni care freacă menta națională prin studiouri tv, ilaritate, groază la imaginile post cutremur, tembelism produs de profeții care profețesc apocalipse care nu vor avea loc niciodată, etcNu știu ce mecanisme au oamenii sa se protejeze la expunerea prin rotație la emoții contrare. Sistemul nervos, care oricum e nervos fie si prin denumire, are si el toleranța lui. Cât sa-l freci zilnic trecându-l prin hora diversității emoționale, unde preponderent sunt emoții de revoltă, frică, teamă, groază? În fine, eu m-am uitat, m-am mirat, m-am încruntat, m-am exprimat aici. Dacă mai dădeam 2 ture complete de canale, cred că mă zombificam. Ei bine, o tulesc înainte să-mi iau efecte secundare. Unde o tulesc? La sală, mergând pe jos. Mă așteaptă strada si oamenii, oamenii care sunt de-o frumusețe rară. Sunt vii, sunt îmbrăcați în haine ale povestii lor. Oamenii sunt niște minunății dacă îi privești cu ochi iubitori.