Sunt foarte fericită ca mi-am facut obicei din mers la sală. Am fost si azi ca in fiecare zi. Sunt in angajament cu mine, sa ma salvez de la imbatranire si de la ramolisment.
Cu privire la imbatranire si am ce sa fac si n-am ce sa fac. Partea de contorizare a varstei si de a lăsa natura sa-si faca treaba e partea la care nu mă opune. Ceea ce e in „controlul” meu e modul in care sunt eu cea care se lasă dusă de natură, adică cum mă gestionez si ingrijindu-mă dar si lasandu-ma sa urmez programul uman de trecere prin toate etapele vietii. Pe principiul „tinerete fara batranete si viata fara de moarte”, orice om care-si iubeste suficient de mult viata poate imbatrani fara sa imbatraneasca.
Ramolismentul este acel proces dinauntrul procesului de varsta, rezultat al stilului de viata, conjugat cu modul in care-ti ingrijesti sanatatea si altoit cu iubirea de sine. Si ce sa vezi? Ca terapeut, nu prea faci miscare (a se citi „nu faci miscare deloc”) si dincolo de cabinet se tinde (cel putin astia din generatia mea. Bine fara exceptiile de rigoare!!) sa fii limax intelectual adica sa umbli taras cu carti si cursuri si studiu. Varsta, plus neurologia timpurie din comunism, plus cernobîl, plus mii de momente in care am secretat cortizol si adrenalină, plus tolăneala, lenea si lipsa de mișcare de care ar fi avut nevoie corpul meu, plus tiroidectomia, plus modificarile de autoperceptie in oglindă cand te uiti la tine si-ti vezi varsta si stii ca trebuie sa te intampini voios dar te sperii de riduri si de amprenta maturitatii pe față. Ei bine, toate cele enumerate declanseaza ramolismentul care la inceput e fin, fiiin de tot, apoi in niste zile aproape ca accelereaza si-l simti cum prinde viteza. Posibil din afara sa nu fie vizibil, dar dinauntru se simte.
Eu, tu, oricare om care lasă varsta sa fie (nici n-ai ce sa faci altceva decat sa te opui cu incapatanare si sa apelezi pana devii dependent de tunning) nu poate controla decat ramolismentul, acceleratia din masina timpului.
Asa mi-am facut angajamentul de-a frana ramolismentul, pana la oprire daca se poate si chiar pana la inversare (e un ideal).
Sa stiti ca e si usor si greu sa faci ce fac eu pentru mine. Caci daca eu nu fac, altcineva nu are cum. Suntem pe cont propriu in corpul nostru si conteaza cat de mult asumam asta sau fugim si credem ca tunningul (proceduri de rejuvenare) ne poate salva.