discutie dintr-un caz (memory)
-cum esti? cum a fost saptamana?
-sunt dezamagita de mine. Am citit cartea pe care mi-ati recomandat-o dar nu am facut nici un progres. Nu cred ca voi reusi vreodata sa fiu comunicativa.
-pai ok ca ai citit cartea, dar nu cartea te va face comunicativa. Acolo gasesti niste informatii si explicatii dar nu si felul cum sa le aplici. Pana sa ajungi comunicativa, incepi cu mici chestii pe care sa le faci putin altfel. Alege-ti una din persoanele cu care iti doresti tu mult sa devii comunicativa.
-copilul meu. Capul jos, oftat, frecat palmele a frământare.
-cand i-ai zis ultima oara ca il iubesti?
-are 30 ani.Oftat, sovait. Niciodata. Dar stie ca il iubesc. Sigur stie.
-mmmm. Lasam deoparte copilul. Tu esti intre mama ta si copilul tau.Esti o veriga de colo-colo care duce iubirea mai departe. Vorbim de tine cu mama ta, dar plecam de la ideea ca a facut ce a stiut si ce a putut ea mai bine. Maman a ta, ti-a zis ca te iubeste? Cap plecat si balansat dreapta stanga ca nu, ochii ascunsi. Plans, muci, oftat, servetel. Stiti ca mama e moarta, ce pot sa mai fac? M-am asezat alaturi, am luat-o dupa umeri, i-am sters eu lacrimile. Uite, eu vorbesc, tu asculti, nu ne privim ca e greu. Dar daca iti cer ceva faci? Scutura din cap ca da. Alege-ti 3 momente din trecut care iti vin in minte si imagineaza-ti ca ii spui mamei, te iubesc.
Si-a ales, 3 momente -unul greu si 2 usoare.
-mama, mi-a fost dor de tine si te iubesc.
-ce-ar zice maman?
-ar fi zis sigur ca si ea ma iubeste. Si ar fi fost frumos sa-mi fi zis.
-mama e acum in memoria inimii tale si sus in cer o holograma. Acum, daca mama te aude?
-oftat, mama daca ma auzi stii ca te iubesc. Expiratie cu transpiratie si cu piele dogorind.Emotii si o incarcatura de troznea aerul.
Ok, partea a doua a cursului de dat iubire. Incepem.
-mai ai de trait 40 de ani. Vrei sa mori fara sa ii spui copilului ca il iubesti?
-nu. diseara ii spun, e la noi acasa venit sa stea o perioada.
Fii atenta! Mai e ceva important! Copilul tau, posibil sa aiba o reactie nepotrivita. Il vei lua prin surprindere.Da-i dreptul la orice fel de reactie. Daca imi permiti, pentru efectul memorabil al situatiei, spune-i o data, apoi fa o pauza si apoi zi-i asa:
-te iubesc!, te iubesc!, te iubesc!, te iubesc!, te iubesc!, te iubesc!, te iubesc!, te iubesc!, te iubesc!, te iubesc!, pentru toate dățile in care nu ti-am spus.
-ce buna e asta, asa fac! Zambet si ochi luminosi cu lacrimi sterse din mersul vorbirii. Sa stiti ca nu ma supar nici daca scrieti pe fb discutia asta! Ca nu am cum sa fiu ghicita. Sunt multi oameni in situatia asta. Numai eu stiu cativa, care sufera de acelasi lucru !
Va jur, ca asta a fost una din discutiile de azi. Concluzia din final a femeii, e absolut dezarmanta. Nu are cum sa fie ghicita pentru ca sunt multi!!!
Asta a fost o lectie de comunicare aplicata. Teoria e in carti, practica e cu lacrimile, zambetul, nodul din gat, pietroiul de pe suflet, te iubescul in sfarsit spus. Oftatul de usurare la final si stersul lacrimilor zambind.