despre partile interne

Ieri intr-o sedinta clienta mi-a zis ca i-a placut descrierea mea prin părți interne unde o parte vrea ceva, altă parte altceva.Eu zic, da ale naibii părți sunt oarecum aceleasi desi diferite in functie de dilemă. -stii cum face mercurul scapat din termometru care se imprastie pe jos? cum se cauta bilutele alea agile intre ele? se imprastie dupa care se apropie si redevin o singura bilă. Stii ce zic, iti imaginezi? Adica ai vazut vreodata in copilarie un termometru spart si cu mercurul imprastiat?-da, am spart si intentionat zice ea :))) Mi s-a parut foarte dragut felul in care a spus-o. Am spart un termometru intentionat. Va dati seama cat de smecheri eram cand eram copii? Si eu am spart unul odata dar am facut sa para un accident misterios. Cat eram de mici tot stiam si sa ne deservim curiozitatea si sa ne ferim de gardieni :)) Voi, ati spart termometru sa studiati mercurul? Nu era fascinant misteriosul argint viu? Cam asa e si substanta noastra fluidă internă, se sparge in parti si apoi se lipeste. Dialogul, trialogul, polilogul partilor este un minunat proces prin care noi luam decizii, ne obisnuim cu idei noi, invatam sa acceptam chestii grele, etcMana sus cine a spart termometru in copilarie!! Btw, vi s-a spus ca va intra in piele si va omoara?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.