war zone

Aseara am avut un musafir care mi-a povestit la o bere despre ce l-a ajutat in pandemie si anume jocul Call of Duty: Warzone. Daca pana aseara credeam ca stiu cum e lumea jucatorilor, realizez ca n-am stiut mai nimic.In primul rand am aflat ca jocul e free (lucru fara precedent pentru jocurile tari) si ca se poate juca de pe orice device (tel, laptop, playstation, etc) si ca astfel au fost pusi laolalta peste o suta de milioane de jucatori online. Persoana care mi-a povestit e adult 40+ si el si toti prietenii lui joaca acest joc de acasa in 9 zile din 10, serile stand online cu prietenii cu care joaca. Jocul cica e belea (!) de bine facut ca sa te agate si sa te țină acolo. E free, e online alaturi de zeci de milioane deodata (care iti da sentimentul de a fi parte din ceva intens aglomerat), poti sta cu prietenii in casti si poti vorbi cu ei tot timpul, iar jocul….cica intruneste toate criteriile de complexitate, veridicitate, mister, adrenalina, strategie, participare si spirit aventurier. Cica cand te loghezi si intri, intri intr-o zona aprox rotunda care se vede gen google earth, ca din satelit. E o zona pe harta inconjurata de un inel de gaz letal ca o centură in jurul zonei care comprima locul, il strange si creeaza presiune. Acest inel de gaz la inceput e ca zidul cetatii si in cetate e mult spatiu la inceputul jocului. Spatiul zonei e tot ce poate fi mai complex la nivel de simulare a realitatii cu tuneluri, ganguri, subterane, acoperisuri, zone deschise si zone inchise, adica labirint 3d. Jucatorii echipati cu arme „reale” care imita tot ce exista pe terra de la brand la zgomot, de la tehnica la utilizare. Jucatorii joaca in echipa si se bat din mers cu alti jucatori.In timp ce intri la inceput in joc strategia si comunicarea intre membrii echipei e baza, pe masura cu actiunea inainteaza si inelul de gaz care strajuieste orasul se strange si apare presiunea, se schimba regulile in timpul jocului: apar improvizatiile, actiunile de ori-ori de mare risc si apare factorul de „disperare care-pe-care” a sobolanilor care se catara pe catarg cand se scufunda corabia. Si ca in acest timp, cei care joaca traiesc la maxim aceasta ultima faza de joc, tipand in casti, umflandu-se venele, pompand adrenalină adica traind de adevaratealea ca si cum ar fi real in misiune. Mai mult, cica aceasta lume a jucatorilor war zone este plina de oameni care joacă live si transmit pe youtube in direct cum joaca. Adica cei care joaca tare au devenit populari si faimosi ca in lumea reala, astfel incat cei care au chef sa faca asta, o fac pe bani: joaca hardcore si transmit live fiind urmariti de zeci de mii alti oameni care se uita cum joaca „ăștia tarii”. Si bineinteles, sarea si piperul acestor lucruri, cica deseori in timp ce un tip tare care joaca live urmarit de zeci de mii de alti follow-orși se aude frecvent iubita zbierand „gata mă că m-am saturat draq de zbieretele si impuscaturile tale. Duceti-va dracu de cretini si idioti cu mitraliere”. Va dati seama, acest gen de iubita sau nevasta care tipa pe fundal sau chiar apar in prim plan si ii ameninta pe toti „tampitii care joaca” e parte din joc si ce inseamna sa joci war zone in pandemie. Cica inainte de pandemie a fost la scara mica participarea la joc fata de ce e acum. Se zice ca iubitele jucatorilor cand se intalnesc ii imita pe ei si zic si ele maimutarindu-i :„du-te, du-te ba si trage-i-o!! Acuuuum!! baga-mi-as, nu, nu, da-i, bummm!! Mortii mă-tii trage acum bă”, etc si ca iubitele lor sunt furioase tare pe ei si pregatesc un sindicat puternic. Si ca sa fie discutia mea mai savuroasa, mi-a spus varul meu ca aseara urma sa fie ceva fara precedent si anume sa fie pusa o bomba atomica in orasul jocului care urma sa rescrie scenariul de jos si ca toti jucatorii erau cu sufletul la gura nestiind ce urma sa se intample. Efectiv chiar era suspans si nimeni nu stia nimic nici macar pe surse, dar putem afla google-ind nitel.Acu, in timp ce scriu estimez ca as fi putut produce fara sa vreau reactiile de tip romanesc:-ai naibii, altceva n-au mai bun de facut-vai, ce ne facem ca omenire, incotro civilizatia?!?-sunt niste nebuni, paraziti social-dependenti si absenti din propria lor viata -bla, blaLista poate continua, ma refer la cate reactii pot avea oamenii care nu stiu de genul asta de activitate sau care sunt impotriva, mai ales cei care play „cine nu-i ca mine ori e prost, ori mi-e dusman”. Eu n-am nimic cu acesti oameni, ba ma bucur ca se disteaza si ca se joaca, pentru ca joaca e sfanta. E unul din cele mai bune motive de a trai si unul dintre cele mai bune moduri de a te exprima daca tot traiesti. Ce ziceti acolo? Munca?? Ah, da …pai … muncim ca sa avem bani sa ne distram/jucam!! Cum „nu-i asa”?? Ah, vreti sa spuneti ca „in timp ce unii se chinuie, altii se joaca si asta nu-i corect”?? ….Nu, nu stim inca cine hotaraste destinul oamenilor, asfel incat unii se joaca iar altii trag la jugul vietii. Ask one of the God. Acu…eu n-am scris aceasta postare sa-i judecam pe oamenii care joaca. E treaba lor ca joaca si jucatorii isi iau de la joc si consecințele jucării jocului, adica nevrozele iubitelor sau sotiilor.Varul meu a mai zis aseara ca „eu barem m-am apucat de jocuri de-astea la maturitate, dar copiii…. sunt victime sigure”. Un baiat de 10 ani care intra in warzone si traieste ce e acolo, nu-l mai scoti de pe joc decat târâș cu joystickul in mana. Va propun sa ne abtinem si sa nu ne ducem in varianta drobului de sare „vai copiii nostri ce patesc sub ochii nostri” .Am scris sa va prezint cultura jucatorului de pandemie sau unde duce procesul de adaptare cand se modifica contextul. Dupa cum vedeti, e o lume in sine cu altfel de granite, cu altfel de reguli, cu altfel de cetateni si de lideri si de influenceri. E o lume, avand parte din lumea fizica dar si diferente mari. Va rog eu, nu veniti cu acuze sau cu etichete pentru jucatori pentru ca n-am scris postarea cu scopul de-a-i expune aici pe oameni. Va reamintesc ca fiecare om are dreptul sa fie cum poate el in propria viata si ca pana la urma nu dam socoteala nimanui decat daca incalcam legi si nici macar atunci de fiecare data. Jucatorii traiesc parte din timpul liber jucand ceea ce inseamna ca sunt in doua realitati deodata, cea virtuala care le umfla venele si ii face sa transpire si cea reala care are scaunul pe care sta cu fundul jucatorul. Faptul ca un jucator poate trai concomitent amorteala fundului cu transpiratia de la hormonii produsi de joc, poate confuza creierul. Ce poate face un creier confuz?? Oh, multe, enorm de multe. Foloseste-ti imaginatia si vezi ce poate imagina un creier confuz, de fapt intreaba-ti creierul

🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.