apă, înec, pește si pescuială

      Niciun comentariu la apă, înec, pește si pescuială

Incerc sa evit sa fac o postare lunga, de aceea o sa scriu cu liniuta cateva idei despre postarea cu apelul telefonic al fetii disperate cu care am vorbit.
-sunt o persoana cu postari publice, deci usor de gasit, drept urmare o tanara m-a gasit si a venit catre mine intr-un moment de disperare pentru ea. In acord cu principiile mele de respect pentru oameni, pentru ca m-a solicitat si-a avut sansa sa ma prinda in clipa aia disponibila, am fost de acord sa-i daruiesc energia, atentia si priceperea mea ca sa-i calmez momentul si sa-i dau idei de-a ramane in viata si de-a-si trai viata
-pe principiul „de la lume adunate si-napoi la lume date”, am scris o postare aici pe fb despre acest eveniment petrecut.
-in postare am incercat sa surprind serendipitatea de fond, umanismul, intr-ajutorarea umana, felul in care eu am trait aceasta experienta dar si precizarea ca nu doresc sa devin salvatorul de serviciu al facebookului. S-a intamplat, am fost acolo, am vorbit, nu stim exact ce va urma, dar stiu sigur ca eu, Viki, nu controlez universul si nici lumea, drept urmare accept sa fiu ca o cometa in viata unui om si nu sa las ca omul sa-mi cada meteorit.
-un lucru frumos al postarii e ca a fost apreciata si nu au venit ulii si criticii sa o demoleze, poate pentru ca postarea a fost scrisa dintr-o energie curata si limpede.
-un alt lucru a fost ca niste oameni au avut intentia de-a fi continuatori ai ajutorului pe care eu l-am oferit, oferindu-se sa ajute mai departe. Doar ca, fiecaruia i-am multumit personal pentru atitudine dar ca, daca eu n-o sa simt ca situatia merita, n-o sa fiu nici impresar si nici mediator de colo-colo. Pana nu inteleg eu tot, daca va fi ceva de inteles si pana nu simt eu ca victima are jumatatea de energie de schimbare, nu voi asista ca cealalta jumatate de ajutor sa vina dinspre binevoitori. -observati ca ma exprim destul de tehnic, special sa evit cuvinte si expresii de sensibilizare atat pentru victima cat si pentru cei acre ar putea-o invata sa pescuiasca. Incerc sa scriu lucid despre ceva emotionant.
-n-o sa fiu niciodata de acord sa intermediez ca unii sa dea pește cuiva flamand, dar as fi putut intermedia un curs de pescuit, doar ca, aici nu a fost vorba de pește ci de înec si eu doar am dat o mână cuiva care nu putea ieși din apă. Si nu stiu daca persoana din metafora cu apa, înecul, peștele si pescuitul dorea pește sau să fie pescar.
-nici acum nu stiu daca vorbim de pește sau de pescuit si nici nu vreau să știu mai mult decat stiu pana acum.
-sper ca s-a inteles din exprimarea mea criptata ce voiam sa spun. Daca ati inteles nu comentati va rog, pentru ca daca ati comenta, ati face-o despre viata cuiva sau mai degraba despre functionalitatea vietii cuiva si asta nu se face. Nimeni nu are dreptul sa cleveteasca sau sa chibiteze cat de functionala e viata cuiva.
-ma bucur ca am facut o fapta buna. Pot sa ma multumesc cu atat. Nu stiu daca am facut „tot ce e omeneste posibil” pentru ea, dar sigur am facut „tot ce e profesional de facut la scara masurii potentialului meu”. Poate altii ar fi facut altfel in locul meu, dar eu atat am putut sa fac si pot sa traiesc cu asta. -trec totul in contul vietii asa cum este viața.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.